Old English · noun
wiccedom
Normalised wiċċedōm
- Part of speech
- noun, masculine
- Declension
- strong a-stem
- IPA
- /ˈwit.t͡ʃeˌdoːm/
- Syllables
- ˈwit · t͡ʃe · ˌdoːm (3 syllables)
- Modern English
- witchdomwitchcraftsorcerymagic
Meaning
-
witchcraft, sorcery, magic
Declension
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominative | wiċċedōm | wiċċedōmas |
| Accusative | wiċċedōm | wiċċedōmas |
| Genitive | wiċċedōmes | wiċċedōma |
| Dative | wiċċedōme | wiċċedōmum |
All forms (6)
Etymology
From wiċċe + -dōm.
Descendants
witchdom
Source: Wiktionary, CC BY-SA 4.0 · en.wiktionary.org/wiki/wiccedom · CC BY-SA 4.0 licence · Attribution